| 1.
|
DOROB'ANT, dorobanţi, s.m. (Înv.) 1. Soldat din infanterie (cu plată). 2. Jandarm (cu atribuţii speciale). [Var.: darab'an, darab'ant, dărăb'an s.m.] - Din magh. drabant.
Sursă
: DEX'98
(52784)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
DOROB'ANT s. (MIL., IST.) căciular, curcan, daraban. (~ în vechea armată română.)
Sursă
: Sinonime
(182276)
- siveco |
| |
| 3.
|
dorob'anţ s. m., pl. dorob'anţi
Sursă
: DOR
(241675)
- siveco |
| |
| 4.
|
DOROB'ANT ~i m. mil. înv. (în Moldova si în Muntenia) 1) la pl. Corp de ostasi pedestri, care primeau leafă. 2) Ostas care făcea parte dintr-un astfel de corp. /<ung. darabant
Sursă
: NODEX
(332712)
- siveco |
| |
|
|